Scurt Istoric

Satul Stornești, împreună cu satele Sinești, Bocnița și Osoi, intră în componența comunei Sinești din județul Iași, spațiu binecuvântat de Dumnezeu printr-o geografie în care câmpia se împletește armonios cu unduirea dealurilor și cu liniștea pădurilor seculare de stejar. Așezarea se află la aproximativ 45 km de municipiul Iași , 23 km de orașul Târgu Frumos și 20 km de orașul Podu-Iloaiei, păstrând, în pofida proximității urbane, specificul unei comunități tradiționale moldovenești, profund ancorate în valorile credinței și ale muncii cinstite.

Structura ocupațională a satului reflectă vocația sa agrară: agricultura, creșterea animalelor și a păsărilor, precum și prelucrarea lemnului constituie principalele îndeletniciri ale locuitorilor.

În plan socio-cultural, satul dispune de instituții esențiale pentru viața comunității – Școala Gimnazială cu clasele I–VIII, unități economice locale, fabrică de prelucrare a lemnului, moara de cereale –, însă adevăratul centru de gravitație spirituală rămâne Biserica, spațiul în care identitatea comunitară se configurează și se consolidează în lumina credinței ortodoxe.

Până la zidirea propriului lăcaș de cult, credincioșii din Stornești participau la slujbele săvârșite în Parohia Sinești, în biserica închinată „Adormirii Maicii Domnului”, ctitorie a mitropolitului Veniamin Costachi, personalitate emblematică a vieții bisericești moldovenești. Dorința legitimă de a avea un altar propriu s-a concretizat în anul 1989, într-un context istoric marcat de constrângerile regimului totalitar și ostilitate față de manifestarea publică a credinței.

În acel an, prin inițiativa și curajul părintelui Bogus Gheorghe, parohul de atunci al Sineștiului, și prin jertfelnicia credincioșilor, a început zidirea bisericii din Stornești. Terenul a fost donat de familia Romașcanu (Ramașcanu) Toader și Elena, iar edificarea propriu-zisă s-a realizat prin efortul solidar al unor credincioși vrednici – între care Gheorghe Gafița, Ioan Valeriu, Constantin Hrițcu, Vasile Boghean, Vasile Nichita, Ioan Baciu, Vasile Cotin, Ion Bârzu, Gheorghe Tomușescu și alții –, susținuți de întreaga comunitate, bărbați, femei și copii deopotrivă. În intervalul 1989–1992 a fost ridicat un lăcaș demn, expresie a credinței lucrătoare prin iubire, ulterior împodobit cu pictură în tehnica fresco, realizată de pictorul Virgil Maftei din județul Neamț.

Numeroși alți credincioși au contribuit discret, prin sprijin financiar, moral sau logistic, între care Petru Holicov și fiii săi, Apostol Constantin și alții, ale căror nume, chiar dacă nu toate sunt consemnate în documente, sunt înscrise în conștiința comunității și, mai ales, în „Cartea Vieții” înaintea lui Dumnezeu.

În același an 1989, prin donația familiilor Buzincu Ioan și Maria, respectiv Baciu Dumitru și Anica, a fost înființat și cimitirul parohial, extinzând astfel spațiul comuniunii ecleziale dincolo de hotarul vieții pământești.

Momentul de maximă solemnitate l-a constituit data de 5 septembrie 1993, când biserica a fost sfințită de către Preafericitul Părinte Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, primind hramul „Sfânta Treime”. Actul târnosirii a consfințit nu doar finalizarea unui edificiu material, ci consacrarea unei comunități ecleziale în jurul altarului lui Hristos.

Succesiunea preoților care au slujit în parohie – părintele Ioan Simiraș (1996–2000) și părintele Cristian Vasile (2000–2007) – a asigurat continuitatea pastorală și dezvoltarea infrastructurii parohiale, fiind realizate casa de prăznuire și achiziționată casa parohială.

Începând cu 1 decembrie 2007, slujirea parohiei a fost încredințată preotului Irimia Petru-Ionuț. Această etapă se distinge printr-un program coerent de consolidare administrativă și revitalizare pastorală. Cu sprijinul consilierilor parohiali și al credincioșilor, s-au realizat lucrări de amploare: construirea unei noi case parohiale, introducerea sistemului de încălzire în biserică și în casa de prăznuire, instalarea aparatelor de climatizare, împrejmuirea și amenajarea cimitirului, precum și ridicarea unei clopotnițe din lemn în cimitir, în care a fost așezat clopotul donat de domnul Ștefan Holicov.

Un moment de referință în istoria recentă a parohiei îl constituie schimbarea integrală a acoperișului bisericii, lucrare de mare importanță structurală și simbolică, realizată prin montarea unei învelitori din cupru, material durabil și nobil, menit să asigure protecția sfântului lăcaș pentru generațiile viitoare. Această intervenție majoră exprimă responsabilitatea comunității față de patrimoniul sacru și grija pentru continuitatea vieții liturgice.

De asemenea, în anul 2024, prin sprijinul substanțial și jertfelnic al familiei Holicov, a fost ridicată în incinta cimitirului o troiță din marmură neagră, monument cu profundă valoare simbolică și memorială, care îmbogățește spațiul sacru al parohiei și constituie un semn vizibil al credinței mărturisite prin faptă. Troița se înscrie în tradiția ortodoxă a crucii ca ax al lumii și semn al biruinței lui Hristos asupra morții.

În paralel cu aceste demersuri edilitare, s-a pus accent pe intensificarea vieții liturgice, pe activitatea catehetică, pe implicarea copiilor și tinerilor în viața Bisericii și pe cultivarea unei conștiințe ecleziale mature, în care parohia este înțeleasă ca spațiu al comuniunii sacramentale, al solidarității și al responsabilității reciproce.

Toate aceste realizări sunt rodul unei autentice sinergii între harul lui Dumnezeu și osteneala credincioșilor.

Parohia „Sfânta Treime” din Stornești se afirmă astfel ca o comunitate vie, statornică în credința ortodoxă, fidelă Tradiției Bisericii și, totodată, deschisă unei misiuni pastorale adaptate exigențelor contemporane.

În perspectiva viitorului, lucrările materiale și duhovnicești continuă, animate de convingerea că fiecare etapă de dezvoltare trebuie să fie expresia unei maturizări spirituale.

Nădăjduim ca Bunul Dumnezeu să-Și reverse în continuare harul și binecuvântarea asupra acestei comunități și asupra tuturor celor care contribuie, cu jertfă și credință, la zidirea văzută și nevăzută a Bisericii Sale din Stornești.